duminică, 13 iunie 2010


As vrea sa am puterea soarelui de a zambi, curajul de a fugi desculta prin ploaia de vara si din tot restul vietii. Nu ma grabi viata, mai lasa-ma sa ma bucur de fulgii de ploaie, de stropii de zapada, de mangaierea soarelui. Lasa-ma sa pot sa mai rad de tot ce nu mi s-a intamplat inca, nu-mi maturiza zambetul, caci in lipsa lui nu mai sunt Eu. Nu ma mai lasa sa ma intristez si nu mai turna... daca poti... nisip in clepsidra ta. Lasa-ma sa mai sper ca iubirea ne apartine pana la ultima suflare, noua celor care mai credem inca, in zbor.