Legenda Primăverii
Afară este o lume de basm. Colţul fraged al
ierbii şi-a dezvelit căpşorul pentru a intra în visul naturii. E primăvară,
anotimpul fetiţei cu codiţe împletite, în crengile copacilor, cu un chip ce-l
vede omul cu sufletul plin de credinţă, în apele cele mai limpezi ale râului.
Fetiţa a cărei poveste este tulburătoare.
Alături de bunicul lui, Andrei ascultă legenda
primăverii: „Cândva, era un copil cu un suflet ce nu cunoştea păcatul, cu ochi
calzi ca ai unui miel. Era fata unui om bogat şi a unei femei crude. Avea mai
mulţi fraţi şi surori, care iubeau banii şi răutatea, ca părinţii lor.
Primăverii, fetei cu codiţe, nu-i plăceau aceste lucruri, ci adevărul,
dreptatea, oamenii simpli şi iubirea, de care nu avea parte. Părinţii
Primăverii aveau un castel în deşert, iar asta o chinuia pe fată. Visa să audă
râul curgând repede, melodios, să simtă colţul ierbii sub picioare şi să audă
glasul pădurii răsunând.
Într-o zi, ea a plecat de acasă pentru că se
săturase de minciuna şi ura din jur. Mergea rătăcind prin deşert de parcă
auzise glasul cuiva, glasul unui om ce o chema la el ca şi cum ar fi fost fata
lui. Era obosită, moartă de sete, dar totuşi mergea, până a căzut. Când a
deschis ochii, era într-un loc sărăcăcios, dar plăcut privirii. Acolo se afla
Dumnezeu. El o întrebă pe fată ce îşi doreşte mai mult. Primăvara a răspuns:
- Îmi doresc să mă răzbun pe răul ce a cuprins
familia mea.
Atunci Dumnezeu a trimis frigurile cele mai
aspre ce au cuprins deşertul. Părinţii Primăverii şi-au dat seama de lipsa ei
şi au început să se vaite şi să-şi regrete faptele rele. Fetei i se rupea inima
când vedea aceste lucruri. Ceru să se întoarcă şi să-şi mai vadă o dată
părinţii şi fraţii. Dumnezeu o trimise ca un înger pentru a desface blestemul.
Când a pus piciorul pe pământ, acesta a înverzit, au răsărit copaci şi s-au
auzit râuri curgând şi păsări cântând. Toţi şi-au cerut iertare de la ea şi
i-au spus că vor să trăiască ca nişte oameni obişnuiţi în împărăţia lui
Dumnezeu. Acum ei locuiesc acolo şi speră ca lumea să-şi amintească povestea
lor şi să nu facă la fel!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu