,,Ai înghiţit câteva precepte de filozofie şi vrei de îndată să le şi predai altora. Ce faci tu este să vomiţi ceea ce n-ai digerat, aşa cum face un stomac bolnav cu hrana.
Digeră mai întâi, prietene, şi vei vedea o transformare majoră. – Dar cutare a deschis o şcoală, vreau şi eu să deschid una. – Biet sclav, o şcoală se deschide din capriciu sau din întâmplare? Trebuie sa fi ajuns la o vârstă matură, să fi dus un anumit fel de viaţă şi să fii chemat de zei pentru aceasta;altfel eşti un impostor şi un necredincios. Deschizi un cabinet medical şi ai leacuri, dar nu ştii cum să le aplici şi nici la ce folosesc.



Cum să nu judecăm greşit? Suntem învăţaţi să facem acest lucru încă din copilărie. Atunci când învăţăm să mergem ne lovim de o piatră şi începem să plângem, doica, în loc să ne certe, se apucă să bată piatra. Doamne, dar ce a facut sărmana piatră? Trebuia să ghicească faptul că ne vom lovi de ea şi să-şi schimbe locul? Când suntem mai mari şi, venind de la baie, nu ne găsim cina gata, ne supărăm, tunăm şi fulgerăm, iar pedagogul nostru, în loc să reprime această furie, începe şi el să bombăne şi chiar să-l bată pe bucătar. – Prietene,ai fost angajat ca pedagog al bucătarului sau al copilului? Potoleşte deci furia şi corectează nerăbdarea discipolului tău. Când suntem oameni în toată firea şi avem îndatoriri, avem în fiecare zi în faţa ochilor aceleaşi exemple. Iată de ce trăim şi murim copii. Ce înseamnă să fii copil? La fel cum, în muzică sau în litere, îl numim copil pe cel care nu le ştie sau le ştie prost, tot astfel, în viaţă,îl numim copil pe cel care nu ştie să traiască şi care nu are opinii sănătoase


Te plângi de singurătate. Ce numeşti a fi singur? Înseamnă a fi în afara relaţiilor cu oamenii sau a fi lipsit de orice ajutor? Ei! Gândeşte-te că adesea eşti la fel de singur în mijlocul Romei, în mijlocul părinţilor tăi, al prietenilor, al vecinilor, al sclavilor. Nu vederea unui om alungă singurătatea, ci vederea unui om virtuos, fidel, pe care te poţi baza. Dacă eşti singur, gândeşte-te că şi Dumnezeu e singur, că e mulţumit de sine şi găseşte în el însuşi toate lucrurile de care are nevoie. Încearcă să-i semeni dacă-ţi stă în putere. Vorbeşte cu tine însuţi, ai atâtea lucruri să-ţi spui şi atâtea întrebări de pus! Ce nevoie ai de ceilalţi? Nu ai niciun ajutor, n-ai nici părinti, nici fraţi, nici copii, nici prieteni,i-ai pierdut pe toţi. Dar nu ai un părinte nemuritor, care va avea grijă de tine şi care îţi va da tot ajutorul de care ai nevoie?"


Epictet