Tristetile noastre isi au rostul lor in viata noastra. Fara tristete cum am mai pretui bucuriile, iar fara suferinta cum am mai cunoaste adevarata fericire? Fara lacrimi nu am stii sa zambim la fel de frumos, iar fara dezamagiri si infrangeri cine ar mai sarbatorii victorii? Fara a cunoaste dezamagirea unei vieti fara iubire cine si-ar mai dori sa iubeasca? Fara sa cunoastem rautatea oamenilor am mai gandi ca bunatatea este darul nostru cel mai de pret? Nimeni nu are parte doar de fericire, cu aceeasi inima suferim toti, cu aceeasi tristete plangem toti, cu aceleasi vise ne imbatam toti, dar totusi depinde numai de noi ce drum alegem cand viata ne doboara, cum stim sa ne bucuram de fericire, cat stim sa iertam, cat de mult putem iubi.