duminică, 30 septembrie 2012
sâmbătă, 29 septembrie 2012
Conditia umana...
Sa razi, sa plangi, sa cazi, sa te ridici, sa gresesti, sa te bucuri sau sa te superi, e ceva normal, pentru ca asta dovedeste ca traiesti. Intr-o zi ne vom trezi la starea noastra esentiala si vom zambi amintindu-ne de toate vietile trecute... Intr-un om, intr-un un corp asa de mic, se ascunde un univers intreg. Iar pentru cei care se intreaba cate universuri sunt, raspunsul este ca sunt atatea cate suflete exista in tot Intregul, Marele Univers, pentru ca toate aceste universuri traiesc in si prin Dumnezeu. ♥♥♥
joi, 20 septembrie 2012
Calatorie placuta!
Viata este ca o calatorie cu trenul: urcam si coboram des,
exista accidente, surprize placute la unele statii si tristete adanca la
altele.
O calatorie in care intalnim tot felul de pasageri. Unii
lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic…altii urca si coboara, si noi abia
i-am observat
Se intampla sa intalnim pasageri pe care incepem sa-i
indragim....si ne mira faptul ca uneori, chiar cei pe care ii iubim cel mai mult, se muta in alt
vagon si ne lasa singuri in aceasta etapa a calatoriei noastre. Bineinteles noi
nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim.
Din pacate, uneori nu ne putem aseza langa ei, deoarece
locul de langa ei este deja ocupat.
Nu face nimic, asa
este calatoria: plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri…
….dar fara intoarcere.
Deci, trebuie sa facem calatoria in felul cel mai bun
posibil.
Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc
impreuna cu noi, si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei…
Si sa nu uitam ca la un moment dat va veni si statia finala,
capat de drum...o ultima gara, in care va trebui sa coboram noi si bagajul
nostru.
Pana atunci......am sa incerc sa ma bucur de aceasta
calatorie, sa ma bucur de tot ceea ce este in jurul meu...sa-i cunosc pe toti
acei pasageri pe care viata ii aduce in vagonul meu, sa ma bucur de prezenta
lor si sa raman cu amintiri placute atunci cand ei vor cobori.
Deci, voua...celor care sunteti in acelasi tren cu mine...va
doresc, calatorie placuta!
sâmbătă, 8 septembrie 2012
joi, 6 septembrie 2012
marți, 4 septembrie 2012
Paramahansa Yogananda
„Daca doresti sa-ti depasesti limitarile egotice, trebuie sa
inveti sa devii impersonal in ceea ce priveste propriile tale sentimente.
Adeseori chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu este
personala, omeneasca. Se petrece astfel atunci cand acordam prea multa
importanta egoului, tocmai cel pe care trebuie sa-l transcedem pentru a-L putea
gasi pe Dumnezeu.
Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa
doresti sa-L cauti pe Dumnezeu in primul rand pentru a atinge o stare de comuniune
extatica cu El si doar in al doilea rand pentru ai oferi iubirea ta; adeseori
iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire Divina.
Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism sunt
pe punctul de a descoperi secretul devotiunii divine. Singurul lucru care le
mai ramane de facut este sa dirijeze aceasta iubire catre Dumnezeu.”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)